Maturitatea emoțională și menopauza: de ce suntem mai fericiți?

Menopauza nu reprezintă sfârșitul tinereții sau al feminității, ci o perioadă puternică de transformare care aduce femeilor stabilitate emoțională, înțelepciune și un sentiment mai mare de fericire. Conform celor mai recente cercetări în neuroștiință, menopauza oferă femeilor ceea ce specialiștii numesc „superputeri” unice, contrar stereotipurilor negative promovate de cultura occidentală.

Dr. Lisa Mosconi, neurolog renumit și autor al cărții “The Menopause Brain”, prezintă o abordare radical diferită asupra acestei etape din viața femeii. Pe baza studiilor științifice, ea demonstrează că menopauza este o perioadă de reconnectare a creierului, care aduce beneficii emoționale și cognitive semnificative.

Curba fericirii după menopauză confirmă creșterea satisfacției

Unul dintre cele mai surprinzătoare descoperiri este conceptul „curbei în formă de U a fericirii”. Cercetările arată că satisfacția de viață scade până în jurul vârstei de 50 de ani, dar apoi începe să crească semnificativ. La 60 de ani și mai departe, femeile raportează niveluri de fericire mai ridicate decât în tinerețe.

Studiul privind îmbătrânirea sănătoasă a femeilor din Australia a demonstrat că femeile aflate în postmenopauză raportează dispoziții mai bune, mai multă răbdare și mai puțin stres. Acest lucru se datorează dispariției furtunilor hormonale, a schimbărilor de dispoziție legate de ciclu și eliminării grijilor legate de contracepție sau sarcini neplanificate.

Antropologul Margaret Mead a descris acest fenomen drept „inflamație la menopauză”, un nou val de energie și dorința de a trăi pentru sine. Multe femei descoperă că după menopauză pot în sfârșit să se concentreze asupra propriilor nevoi și priorități.

Reconnectarea creierului aduce stabilitate emoțională

Dr. Mosconi descrie procesul de „stăpânire emoțională” care apare în timpul menopauzei. Studiile demonstrează că amigdala, partea creierului responsabilă de emoții, devine mai puțin reactivă la stimulii negativi. În același timp, cortexul frontal, partea rațională a creierului, devine mai activ în gestionarea situațiilor emoționale.

Această transformare biologică înseamnă că creierul se reconfigurează pentru a gestiona mai ușor tristețea sau furia. Femeile devin mai reziliente la dramă, trasează mai bine limite și își fac mai puține griji pentru lucruri nesemnificative. Este o stare eliberatoare care permite focalizarea asupra aspectelor cu adevărat importante din viață.

În practică, aceasta se traduce prin capacitatea femeilor în vârstă de a rămâne calme și de a ignora lucrurile mărunte care le-ar face pe femeile tinere să fie nerăbdătoare. Nu este doar experiență de viață, ci o schimbare biologică reală în funcționarea creierului.

Ipoteza bunicii explică semnificația evolutivă a menopauzei

Dintr-o perspectivă evolutivă, menopauza a reprezentat multă vreme o enigmă. Oamenii, orcile și unele balene sunt excepții rare în regnul animal, unde femelele trăiesc mult după pierderea fertilității. Cercetătoarea Kristen Hawkes a oferit un răspuns prin „ipoteza bunicii”.

Studiind tribul Hadza din Tanzania, Hawkes a descoperit că femeile în vârstă devin principalele colectoare de alimente și îngrijitoare ale nepoților, contribuind vital la supraviețuirea comunității. Menopauza este astfel o adaptare evolutivă care permite femeilor să devină lideri înțelepți și transmițători de cunoștințe.

Cercetările arată că femeile în vârstă de 60 de ani sunt mai empatice decât bărbații sau femeile mai tinere. However, tipul de empatie se schimbă de la „empatie emoțională” la „empatie cognitivă”, capacitatea de a înțelege și empatiza fără a prelua durerea altei persoane ca pe propria povară.

Cultura japonezască oferă un model pozitiv

În Japonia, termenul konenki înseamnă literal „sezon de reînnoire și energie”, văzând menopauza ca o tranziție către o etapă mai onorabilă a vieții. Această atitudine culturală afectează direct bunăstarea fizică, studiile arătând că doar aproximativ 25 la sută dintre femeile japoneze se confruntă cu bufeuri, comparativ cu un procent mult mai mare în Occident.

Similar, în comunitățile mayașe, femeile aflate în postmenopauză câștigă un statut social mai înalt și adesea nu raportează deloc simptome neplăcute. Aceasta confirmă că așteptările noastre modelează realitatea, iar percepția pozitivă asupra menopauzei poate reduce simptomele fizice.

Specialiștii recomandă schimbarea narațiunii despre menopauză de la un sfârșit la un nou început, numit Menostart. Creierul se reconnectează pentru a face femeile mai reziliente, mai calme și mai înțelepte, iar recunoașterea acestui proces poate amplifica beneficiile transformării.